„Hygge” e acel concept, pe care cel mai probabil nu știi să-l pronunți întocmai, dar îndată ce afli despre el, sunt șanse mari să îl găsești drept vital în viața ta. Mie, una, așa mi s-a întâmplat: practic, am prețuit și admirat tot ceea ce presupune „hygge” aproape dintotdeauna, fără să știu că are o denumire. Și, odată ce am regăsit noțiunea, mi-a devenit indispensabilă și în vocabular: la fiecare 50 de cuvinte rostite, mai „garnisesc” propozițiile cu câte un „hygge”. 🙂
Hygge, cum se pronunță și ce înseamnă
Dacă în ceea ce privește pronunția lucrurile se elucidează cu un singur clip pe Youtube, când vine vorba despre însemnătate, variantele sunt multiple, iar definițiile încep să se întreacă între ele. Înainte de toate, cuvântul hygge provine dintr-un termen norvegian, care înseamnă „stare de bine”. Potrivit autorului (aprobat de intuiția mea), lucrurile se învârt între „arta de a crea intimitate”, „confort sufletesc”, „lipsa supărărilor”, „bucuria dată de lucrurile ce induc o stare de bine”, „starea de confort în prezența semenilor” sau, de ce nu, „ciocolată fierbinte la lumina lumânărilor”.
„Hygge se poate alătura aproape oricărui alt cuvânt din limba daneză. Poți fi un hyggespreder (persoană care promovează hygge), seara de vineri este rezervată pentru familiehygge, iar șosetele pot fi etichetate cu hyggesokker.”
Așadar, când vine vorba despre definirea conceptului, variantele nu sunt puține. Ce este ferm, însă, ține de faptul că „hygge este, mai degrabă, ambianță, trăire și nu ține neapărat de obiecte”.
„Sentimentul de acasă. Sentimentul că suntem în siguranță, că suntem la adăpost și că putem lăsa garda jos. Poate că purtați o discuție nesfărșită despre micile sau marile probleme ale vieții ori vă simțiți, pur și simplu, bine unul în compania celuilalt, fără să vorbiți, ori sunteți doar voi cu voi și atât, savurând o ceașcă de ceai.”
Meik Wiking, autorul cărții cu un subiect pe cât de „mainstream”, pe atât de plin de perspective noi, plusează în capitolele sale prin noțiuni însușite grație job-ului său: căci, da, lucrează la Institutul pentru Cercetarea Fericirii.
Poate că, la prima vedere, Danemarca nu este primul răspuns al unui om, când vine vorba despre fericire. Mă gândesc, acum, la faptul că soarele „nu semnează condica” zilnic, întunericul e parte integrată din viața de zi cu zi și, previzibil, nici temperaturile nu sunt unele din insulele alea, în care visez să-mi petrec măcar o vacanță pe an. Doar când scriu aceste generalități despre Danemarca, simt că mi se face frig și că un norișor care nu e prieten cu optimismul mi se pune deasupra capului.
Ei bine, ca om care se întreabă de când se știe de ce este nevoie să avem, în România, patru anotimpuri, când am putea lejer să dăm câte o lună în plus primăverii, verii și toamnei și să lăsăm iarna uitării, faptul că în ciuda background-ului meteo pentru mine dezolant, Danemarca este o răsfățată a topurilor celor mai fericire țări, pe care ori le conduce, ori completează podiumul îmi dă, totuși, speranțe. 🙂
Elemente hygge vitale în orice casă
- lumânările: în proporție de 85%, danezii consideră lumânările elementul cel mai des asociat cu hygge, iar eu îi aprob; funny thing – cuvântul danez pentru o persoană care strică plăcerea sau cheful este lyseslukker ceea ce se traduce întocmai prin „cel care stinge lumânările”; statistica ne spune că fiecare danez arde, în medie, în jur de șase kilograme de ceară pentru lumânări, iar eu nu mă pot abține să punctez că, iată: poate n-am acces la aceeași cultură, servicii medicale sau joburi plătite regește, dar în ceea ce privește afinitatea pentru lumânări de felurite forme și mirosuri, simt îndată spiritul nordic din mine; 😀
- iluminatul: încă de la începutul vieții de adult, am sesizat că mă simt infinit mai bine în anumite contexte și decoruri, deși a fost nevoie de ani de zile să observ corelația între starea mea plăcută și luminile din locul în care mă aflu. Dispunerea luminii astfel încât să creeze un confort și să inducă liniște e o chestiune este o știință daneză, dată fiind absența luminii din mediul natural din octombrie și până în martie.
„Regula simplă este: cu cât temperatura luminii este mai scăzută, cu atât lumina este mai hygge. Blițul unui aparat de fotografiat are aproximativ 5.500 de kelvini (K), tuburile fluorescente au 5.000K, becurile incandescente 3.000K, în timp ce apusurile de soare, focul de lemne și flacăra unei lumânări au aproximativ 1.800K. Aceasta este temperatura optimă pentru hygge.”
Câteva idei din manifestul hygge
- Atmosferă: slăbește intensitatea luminii;
- Prezență: fii prezent! Închide telefonul!
- Delectare: cafea, ciocolată, fursecuri, prăjituri, bomboane;
- Egalitate: „noi” în loc de „eu”. Împărțiți sarcinile și uitați-vă împreună la televizor;
- Recunoștință: acceptă! Poate că mai bine de atât nu se poate;
- Armonie: nu e o competiție. Ne place deja de tine. Nu e nevoie să te împăunezi cu realizările tale;
- Confort: relaxează-te! Ia o pauză. Destinderea e importantă;
- Pauză: fără drame! Hai să discutăm politică altădată;
- Prieteni: construiți relații și povești comune – „Mai ții minte când…?”;
- Adăpost: aceste este tribul tău. Acesta este un loc al păcii și al siguranței.
„Când țin conferințe despre studiul fericirii, le cer celor prezenți să închidă ochii și le propun să-și aducă aminte când s-au simțit cu adevărat fericiți ultima oară. Uneori, oamenii par puțin stânjeniți, dar îi asigur că nu le voi cere să-și împărtășească amintirile cu restul clasei. Aproape că poți repera cu precizie momentul când oamenii au în minte amintirea fericită, căci încăperea devine, deodată, luminată de zâmbete calme. Când le cer oamenilor să ridice mâna dacă au mai fost cu cineva în acele momente, nouă din 10 o ridică, de obicei.”
Am găsit interesant de știut faptul că media europeană, când vine vorba despre socializare cu prietenii, familia sau colegii de cel puțin o dată pe săptămână este de 60%. Comparativ, în Danemarca procentele se ridică până la 78%. Și, deși conceptul de hygge poate fi exersat și de unul singur, mai des se simte în grupurile mici cu prietenii sau familia. Concret, un studiu realizat în Marea Britanie, a estimat că o viață socială activă și sentimentul de apartanență la un grup pot spori satisfacția vieții similar cum ar spori-o un câștig suplimentar de 85.000 de lire sterline pe an.
„Cu alte cuvinte, ceea ce este libertatea pentru americani, rigurozitatea pentru germani și stoicismul pentru britanici este hygge pentru danezi.”
Olandezii îl numesc „gezelligheid”, germanii vorbesc despre „gemütlichkeit”, canadienii îi spun „hominess”. Totuși, la mine rămâne „împământenit” hygge, care a făcut ca „Mica Enciclopedie Hygge” să devină o carte permanentă în biblioteca mea și să o recomand oricui își dorește să afle mai multe despre cum își poate îmbunătăți calitatea vieții și starea de confort de acasă sau de pretutindeni.